Alimentația joacă un rol foarte important în gestionarea anxietății și depresiei, influențează sănătatea creierului, echilibrul hormonal și modul în care funcționează sistemul nostru nervos.
Prin intermediul nervului vag care pornește de la trunchiul cerebral, din bulb, care traversează gâtul și toracele, ajungând în abdomen se enervează multiple organe, inclusiv inima, plămânii și sistemul digestiv, astfel se transmit semnele de la creier către organe și invers, de la organe către creier. Acesta este cunoscut și sub numele de “nervul relaxării” reglarea lui fiind responsabilă pentru stare de calm, o bună digestie, o bună imunitate și alte procese vitale.
El este un nerv mixt (motor și senzorial) și are fibre care controlează funcția organelor interne și transmit informații către creier.
Probleme asociate nervului vag:
– tonus vagal scăzut, constipație, balonare, anxietate, depresie, tulburări de dispoziție;
– dificultăți de vorbire, tulburări de deglutiție, aritmii cardiaci ce și probleme digestive severe;
– boli autoimmune.
De fiecare dată când sistemul nostru digestiv se confruntă cu alimente pe care le tolerează cu dificultate, acesta transmite către creier un semnal, începem să ne simțim intr-o stare de nesiguranță/de dificultate, creierul întregistrează un soi de pericol și se activează sistemul nervos simpatico, modul în care funcționează întregul nostru corp începe să fie perturbat, iar anxietatea și depresia se pot instala cu multă ușurință.
Funcțiile nervului vag:
- reglează funcțiile autonome, ritmul cardiac, respirația și digestia;
- reglează inflamația;
- promovează relaxarea, odihnă și digestia, contracarând efectele stresului.
Modul in care alimentația influențează funcționalitatea creierului:
- Alimentația sprijină funcționarea creierului, o dietă dezechilibrată poate afecta producția de neurotransmițători, serotonină, dopamină și Gqba, care sunt responsabile pentru leglarea starii de spirit și a anxietății;
- Fluctuațiile bruște de glicemie pot amplifica stările de anxietate, oboseală și iritabilitate, consumul de alimente bogate în fibre, proteine și carbohidrați complecși echilibrează nivelul de zahăr din sânge;
- Alimentele cu potențial inflamator pot fi asociate cu o stare cronică de inflamație în corp, ceea ce poate avea ca rezultat o stare de depresie, anxietate și chiar diverse tulburări mentale;
- Sănătatea microbiomului intestinal este intr-o strânsă legătură cu sănătatea mentală, datorită axei intestin-creier.;
- Aproximativ 90% din serotonină este produsă în intestin.
Alimente care afectează functionarea nervului vag:
- zahărul și carbohidrații simplii;
- alimentele procesate și fast-food-ul;
- cafeina;
Alimente care stimuleaza nervul vag:
- acizi grași omega-3;
- fructe și legume bogate în antioxidanți;
- alimente bogate în magneziu;
- proteine de calitate;
- probiotice și prebiotice;
- alimente bogate în vit D;
- carbohidrați complecși.
Psih. Florentina Anghel
